marți, 6 aprilie 2010

Gradina de acasa - Vita de vie

Ne aflăm încă în perioada optimă când trbuie să efectuăm diverse lucrări în grădina de lângă casa noastră. Din păcate, vremea nu este tocmai prielnică pentru a face totul la timp dar trbuie profitat de orice moment în aşa fel încât să nu întârzâiem prea mult, mai ales în a executa lucrările de tăiere la pomi şi viţa de vie, plante la care mugurii sunt gata să pornească.

Am să încerc pentru început să vă reţin atenţia cu câteva idei şi observaţii legate de cultura viţei de vie, aşa după cum le întâlnim adesea atunci când ne apucăm de lucru în propria noastră grădină. Este bine cunoscut faptul că viţa de vie se găseşte în cultură sub două forme : altoită şi hibrizi producători direcţi. După plantare, în fiecare an , asupra butucului de viţă este obligatoriu să se intervină cu aşa numita lucrare de tăiere. Nu este cazul ca în câteva rânduri să pot eu a vă prezenta întreaga tehnologie a cultivării viţei de vie, pentru aceasta puteţi consulta fiecare, numeroasele pagini de pe internet specializate în acest domeniu. Mă voi rezuma la a da câteva răspunsuri unor întrebări pe care şi le pun oamenii obişnuiţi care au câţiva butuci pe lângă casă.

Aşadar este bine de reţinut că :
- la viţa de vie rodeşte coarda de un an pornită din lemnul de doi ani,
- aceeaşi regulă este recomandat a se aplica şi pentru viţele producătoare direct (nealtoite), dar este posibil ca în aceste cazuri să rodească şi coardele de un an pornite din lemn mai bătrân sau chiar din buturugă,
- pentru a evita pierderea butucilor de vie din cauza degerării acestora în iernile geroase, este bine ca să folosiţi metoda de tăiere sub forma joasă (clasică), pentru ca acolo unde este cazul, coardele să poată fi îngropate - mai ales cele altoite ,
- lungimea unei coarde de rod variază în funcţie de soi şi de ce să nu fim sinceri şi în funcţie de cât vrea fiecare să o lase. Atenţie însă, cu cât lăsaţi coarda mai lungă cu atât mai mult riscaţi să ridicaţi butucul faţă de sol,
- înainte de a începe să tăiaţi un butuc, analizaţi-l cu atenţie şi primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să găsiţi coarde de un an amplasate cât mai aproape de baza butucului pentru a forma cepi. Aceştia sunt formaţiuni scurte de 2-3 ochi (muguri) şi au rolul principal de a forma coarde de rod pentru anul următor . De reţinut că şi cepii pot forma lăstari roditori dacă sunt amplasaţi pe lemn de doi ani. Şi în practică se întâlnesc astfel de cazuri foarte des căci, o ştim cu toţii, teoria ca teoria dar practica ne omoară ! De unde să-i pui unei plante lăstarul acolo unde ai tu nevoie dcă în timpul anului, din diferite motive, el nu a crescut unde noi l-am ,, programat " prin tăiere să crească ,
- terminaţi operaţia de tăiere şi legatul lăstarilor înainte ca mugurii să pornească în vegetaţie pentru că tocmai prin scuturarea lor pierdem lăstarii pe care ni i-am propus să-i avem pe butuc,
- faceţi tăierea cât mai aproape de partea de deasupra a mugurelui de unde vreţi să reduceţi coarda de rod ,
- de regulă este bine ca la fiecare butuc să aveţi un număr egal de cepi şi coarde de rod, iar dacă din cauza gerului din timpul iernii nu aveţi posibilitatea de a găsi coarde de rod, folosiţi şi tăierea numai în cepi ,
- viţa de vie altoită este foarte pretenţioasă şi destul de sensibilă la atacul de boli şi dăunători. Fără a aplica întreaga tehnologie de întreţinere a acesteia nici nu are rost să vă gândiţi că veţi avea satisfacţii vreodată !
- hibrizii producători direcţi sunt mult mai rezistenţi la condiţiile de cultură din zonele noaste. Este adevărat că strugurii nu sunt de o calitate nemaipomenită (deşi există soiuri foarte bune), dar tot la fel de adevărat este şi faptul că omul de la ţară cultivă tot mai mult astfel de hibrizi pentru că , printre altele , nu necesită stropiri decât în situaţii deosebite, sunt mult mai rezistenţi la ger, se înmulţesc foarte simplu prin butaşi şi marcotaj fără a fi neapărată nevoie de înrădăcinarea butaşilor separat,
- sunt destul de mulţi cei care işi pun întrebarea dacă după plantarea unui butaş provenit dintr-un butuc de viţă altoită va rezulta acelaş soi. Cu siguranţă că da ! Doar nu o să plantăm coacăz şi aşteptăm să recoltăm dude... Problema este că viţa de vie rezultată în urma unui astfel de procedeu este mult mai sensibilă, calitatea strugurilor este pe departe mai proastă iar durata de viaţă poate să fie de doar câţiva ani. Totuşi, cine are curiozitatea de a încerca o poate face ( dar numai pentru experienţă )
- dacă aveţi în grădină viţe altoite nu uitaţi ca primăvara, odată cu tăierea, să faceţi şi copcitul - adică să tăiaţi rădăcinile de la suprfaţă pornite din altoi. Altfel, în foarte scurt timp, viţa altoi se va despărţi de viţa portaltoi şi va ajunge ca şi cum ar fi fost plantată sub forma unui butaş din viţa mamă ,
- nu lăsaţi o încărcătură prea mare de coarde roditoare pe un butuc pentru că acesta va avea o viaţă scurtă sau producţia de struguri va alterna de la an la an. Trbuie să ştim că niciun butuc nu seamănă cu altul şi ca atare trebuie tratat în mod individual.

După cum spuneam, pentru cultura viţei de vie sunt necesare cunoştinţe mult mai multe şi regulile de specialitate sunt extrem de complexe. Ceea ce am amintit eu sunt doar câteva aspecte pe care să le cunoască un amator, un om obişnuit ce are pe lângă casa lui un număr mic de butuci de viţă de vie şi vrea să se ocupe singur de întreţinerea lor. Pentru alte informaţii mult mai în amănunt prezentate vă recomand să vizitaţi Gradina mea sau să intraţi În casă ! În mod virtual, fireşte !